Pe la sfarsitul lunii septembrie am avut ocazia sa vizitez un pic din cel mai romantic oras din lume. Si aici chiar ma refer a : un pic. Intre cele doua zborurui am avut cateva ore pentru a vedea cate ceva. Nici macar nu puteam decide ce anume vroiam sa vizitez, fiindca erau atat de multe. Mi-am dorit sa vizitez Notre Dame-ul, care a fost superb. Pacat doar ca toata lumea fotografiaza si practic a devenit un punct turistic, si poate cateva ore pe zi isi recapata linistea. Am avut imprsia cand am intrat in minunata constructie, ca ma aflu intr-o statie de metrou. Toata lumea se ingramadea si faceau poze, parca ar fi trecut o personalitate pe acolo in acel moment. Cu greu reuseai sa simti din linistea si implinirea oferita de o biserica. Daca reuseai sa ignori toata miscarea din jurul tau, atunci intr-adevar admirai o opera de arta si simteai adevarata mangaiere oferita intr-un astfel de loc.
La intoarcere am apucat sa vad ceva din vestitul Champs Elysee :D Minunat. Adevarata forfota. Mi-as fi dorit sa vad Louvru-l si sa petrec o seara in cartierul latin. Da poate data viitoare.
La Lannion nu e foarte mult de vizitat (in afara de enormul "campul" de la lucru :)) ). Dar in schimb am vizitat un pic din Perroz-Guirec si imprejurimile. Am vazut Cote de granit Rose, apusurile minunate de pe malul marii si am savurat cea mai scumpa cina din viata mea. A fost minunat!
Normal ca nu o sa amintesc de oboseala acumulata in acea saptamana nebuna de fuga :)).
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment